Cancelarul Friedrich Merz (foto) a înăsprit tonul și poziția Germaniei față de China, dar deocamdată se limitează la declarații și acțiunile concrete lipsesc, potrivit unei analize a Center for European Policy Analysis (CEPA).
Contextul este unul tensionat: pe măsură ce Administrația Trump respinge exporturile chineze către SUA, produsele chineze subvenționate tind să inunde Europa.

Cota Chinei în domeniul producției industriale globale este de aproximativ 35% și continuă să crească, iar multe țări au preocupări comune în ceea ce privește protejarea viitorului propriu în domeniul industrial și tehnologic. Este în interesul Europei să răspundă provocării Chinei ca o echipă, în parteneriat cu SUA, alte state industrializate și țări în curs de dezvoltare. Dar, întrucât această opinie nu găsește ecou la Washington, Germania și UE trebuie să caute alți parteneri, potrivit CEPA.

Friedrich Merz a înăsprit poziția Germaniei față de China. În timp ce mulți lideri europeni au făcut pelerinaje la Beijing, Merz a amânat o vizită. Prima sa convorbire telefonică cu liderul chinez Xi Jinping a avut loc la mai mult de două săptămâni după preluarea funcției. În timpul convorbirii telefonice, cancelarul a insistat asupra sprijinului Chinei pentru un armistițiu în Ucraina și pentru „concurență economică loială și reciprocitate”.

Merz oferă, de asemenea, un sprijin clar Taiwanului, văzând politica Germaniei față de China în contextul „unui nou conflict sistemic” între „democrațiile liberale și o axă a autocrațiilor”.

Ministrul de externe german, Johann Wadephul, împărtășește acest scepticism față de China. În timpul întâlnirii sale din această vară cu omologul său chinez Wang Yi, el a ridicat problema sprijinului chinez pentru războiul Rusiei în Ucraina, respingând pledoaria lui Wang Yi pentru un „parteneriat strategic cuprinzător”.

Ministrul Wadephul a criticat activitățile Chinei în Marea Chinei de Sud, afirmând că acestea „nu numai că amenință securitatea asiatică, dar și subminează ordinea globală bazată pe norme” și „afectează în mod direct interesele germane și europene”.

Clasa politică și mediul de afaceri sunt divizate

Partidele politice germane cele mai dure față de China – Verzii și Democrații Liberi – au ieșit însă slăbite din alegerile din 2025, iar puține voci publice demonstrează voința politică de a reduce dependența economică tot mai mare a Germaniei față de China.

Mulți politicieni conservatori germani acordă prioritate relațiilor comerciale cu China. Liderii Uniunii Creștine-Sociale din Bavaria privesc China prin prisma Siemens și BMW, ambele cu sediul în regiunea lor. Pentru aceste multinaționale, reducerea riscurilor nu are prea mare importanță. VW, de exemplu, își dublează investițiile în China, nu doar continuând să producă acolo, ci și exportând mașinile fabricate în China.

Cancelarul Merz a avertizat marii investitori germani că guvernul său nu îi va salva dacă pariul lor pe China eșuează. Dar cât de credibilă este o astfel de avertizare, când Germania nu a îndrăznit să sprijine tarifele UE pentru vehiculele electrice chinezești puternic subvenționate?

IMM-urile pierd cotă de piață

De fapt, mediul de afaceri german este divizat. Multinaționalele, inclusiv giganții auto BASF, cea mai mare companie chimică din lume, și marele conglomerat de infrastructură Siemens, au mizat mult pe China.

Însă marea majoritate a întreprinderilor mici și mijlocii, renumitul Mittelstand al țării, pierd cote de piață nu numai în China, ci și în alte părți, din cauza concurenței chineze subvenționate și a practicilor comerciale neloiale.

O politică comercială și de investiții germană orientată către Mittelstand ar adopta o linie dură împotriva Chinei. Într-un document strategic din iunie 2025, asociația comercială VDMA, care promovează în mod tradițional comerțul liber, a pledat pentru protejarea industriei europene. Propunerile erau clare: impuneți tarife, insistați asupra regulilor privind conținutul local, asigurați-vă că importurile chineze respectă standardele europene!.

Un recent sondaj de afaceri organizat de Federația Germană a Industriei a chestionat întreprinderile germane cu privire la concurența cu China. Deși lobby-ul auto a insistat să păstreze secret rezultatele, o scurgere de informații a revelat că respondenții din domeniul oțelului, biotehnologiei, chimiei, tehnologiei medicale, mașinilor, textilelor și telecomunicațiilor au descris un peisaj sumbru din cauza „politicilor agresive de prețuri ale companiilor chineze susținute de stat”.

Concluziile sondajului și documentul VDMA ar fi trebuit să provoace o dezbatere la nivel național cu privire la viitorul industrial al Germaniei. Acest lucru nu s-a întâmplat. Nici în mass-media, nici în parlament. Niciun ministru al guvernului nu s-a pronunțat.

„Noul guvern german a preluat puterea promițând că va lua atitudine împotriva Chinei. Dar riscul rămâne ca acesta să se limiteze la declarații dure și să continue să se descurce cum poate”, potrivit experților CEPA.

(Citește și: „China redirecționează exporturile de îmbrăcăminte către UE – Industria textilă europeană avertizează asupra ”agresivității” chinezești”)

***